logo NEC
NEC
Public Events
Applying for a Fellowship
Library Catalogue
Publications
Location(map)
News
News
Ten Years' Event

Anexa 3.1.A.

COLEGIUL NOUA EUROPĂ – INSTITUT DE STUDII AVANSATE
Colegiul Noua Europă-Institut de studii avansate (NEC) nu este un institut de cercetare obișnuit. Îl deosebesc de alte institute de cercetare două trăsături esențiale: întâi de toate, spre deosebire de larga majoritate a institutelor de cercetare, care sunt, prin definiție, monodisciplinare (sau care pot, în mod excepțional, include sub umbrela lor mai multe discipline strâns înrudite), NEC este prin definiție pluridisciplinar. Cuprinderea disciplinară este largă: toate disciplinele umane și sociale, inclusiv cercetări în domenii ca cele ale dreptului sau economiei. În al doilea rând, în timp ce institutele de cercetări „normale” se bizuie pe un corp permanent de cercetători, NEC funcționeză pe baza unor programe de burse care leagă cercetătorii de această instituție pentru un interval restrâns de timp (cel mai frecvent un an, uneori un semestru; în mod excepțional, într-unul din programele pe care le-am administrat – Relink – această legătură a fost de mai lungă durată: 3 ani). Astfel de trăsături ale NEC explică dificultatea de a-l descrie prin mijlocirea rubricației formularelor de atestare în structura lor curentă.
NEC ca institut de studii avansate. Neobișnuit din ambele aceste puncte de vedere, NEC nu este, totuși, singular în această definiție a sa. El s-a constituit după un model deja ferm încetățenit în lumea occidentală (începând cu primul și cel mai celebru institut de acest fel, cel de la Princeton), reprezentat în acest moment și în Europa prin exemple strălucite, ca Wissenschaftskolleg zu Berlin, Institut für die Wissenschaften vom Menschen din Viena, Swedish Collegium for Advanced Study, Uppsala,  Netherlands Institute for Advanced Study, Wassenaar și multe altele, cu care NEC întreține, de altfel, relații constante de colaborare . După 1990 modelul a fost preluat și în Europa centrală și de est, mai întâi la Budapesta (Collegium Budapest – Institute for Advanced Study), apoi la București, mai recent la Sofia (Center for Advanced Study, Sofia). Aceste institute nu concurează tipul curent de institut de cercetări; îi sunt mai degrabă complementare, suplinind nevoi cărora ele nu le pot răspunde, dar care au fost suficient de larg și acut resimțite pentru a le legitima existența. În mod obișnuit cercetătorii se adresează prin scrierile și comunicările lor unor specialiști din propriul lor domeniu sau dintr-un domeniu proxim. Acest lucru e firesc și fără îndoială, progresul înăuntrul disciplinei se bizuie pe această comunicare intradisciplinară. Reversul medaliei este, însă, pierderea legăturii dintre domenii, pulverizarea câmpului disciplinar, incapacitatea disciplinelor  de a comunica între ele fecundându-se reciproc, atunci când – cel puțin în științele umane și sociale – această fecundare reciprocă este esențială pentru reînnoirea lor. A aduce laolaltă, pentru un interval limitat de timp, cercetători din domenii variate, puși în situația de a dialoga și de a se deschide către interese și probleme care nu le sunt în mod necesar dictate din interiorul propriei lor discipline, a promova comunicarea interdisciplinară este vocația institutelor de studii avansate. Este evident că cercetătorii nu pot fi smulși din mediul lor obișnuit pentru perioade de timp mai lungi, cu riscul de a pierde contactul cu actualitatea imediată a propriei lor discipline. O bogată și variată experiență acumulată de institutele de studii avansate arată, pe de altă parte, cât de rodnic poate deveni dialogul între domenii la prima vedere distante. Experiența de aproape 15 ani a NECului confimă acest lucru. Institutele de studii avansate răspund și unei alte necesități, care este, credem, pe cale de a se acutiza, chiar dacă din motive radical diferite față de cele care au putut genera astfel de efecte în țări precum România înainte de 1989: decizii de sus în jos privind prioritățile de cercetare (fie că ele vin de la forurile tutelare imediate ale institutelor de învățământ și cercetare sau sunt dictate de surse de finanțare internaționale) sau fenomene de tip „modă” în acest domeniu riscă să marginalizeze și în ultimă instanță să excludă nu doar preocupări punctuale ale unuia sau altuia dintre cercetători, ci chiar discipline întregi, care nu mai par relevante din punctul de vedere al urgențelor imediate. Cercetarea este expusă riscului de a prelua de-a gata problemele, temele și întrebările care pot fi adresate obiectului de studiu. Institutele de studii avansate oferă un spațiu de libertate, un teren de experimentare a unor noi idei sau abordări, a cărui prezervare și protejare e esențială. NEC a debutat printr-un program de burse fără constrângeri tematice și îmbină, în acest moment, tipul acesta de program cu programe mai focalizate tematic,  receptive față de probleme de actualitate, dincolo de orice modă.
Candidații vizați prin bursele coordonate de NEC. Particularitatea Colegiului Noua Europă față de alte institute similare – care au, îndeobște, o componentă internațională foarte puternică – este dată de faptul că el s-a concentrat, mai ales în perioada timpurie, asupra cercetătorilor și universitarilor români, pentru a le oferi condiții de lucru comparabile cu cele ale colegilor lor din occident. Atracția și utilitatea unei astfel de oferte era, desigur, evidentă în anii timpurii; credem însă că și acum, când condițiile de lucru în institutele de cercetare din România s-au îmbunătățit, ea rămâne importantă. În timp programele coordonate de NEC s-au extins pentru a include cercetători și universitari din Europa de Sud-Est (Programul Regional), iar apoi din întreaga lume (Programul Europa), NEC rămânând, în același timp, fidel orientării sale inițiale către cercetătorii și universitarii din România, cărora le este destinat programul său central de burse (Programul de burse NEC).
Deschiderea internațională a Colegiului Noua Europă este însă foarte puternică și ea se realizează și pe alte căi decât cele rezultând din alegerea destinatarilor burselor oferite de noi. Iată câteva dintre ele: de la începutul existenței sale NEC are un program constant de conferințe publice cu invitați străini, la extinderea cărora au contribuit și programele sale mai recente (Programul GE-NEC în 2000-2007, Programul Hertie în 2006-8, începând din acest an ciclul de conferințe și seminarii organizat în colaborare cu Institutul Francez și Maison des Sciences de l’Homme, Paris, « L’Europe : nouveaux enjeux, nouvelles recherches »); o parte integrantă a burselor oferite de NEC este o călătorie de studii de o lună într-un centru universitar sau de cercetare, prilej pentru bursier/ă de a stabili relații profesionale cu colegi angajați în cercetări pe teme convergente sau de a-și consolida relații deja existente; un capitol distinct în bugetul NEC pentru burse îi permite să acorde sprijin bursierilor și foștilor săi bursieri pentru participări la conferințe și evenimente științifice internaționale; NEC organizează, de la înființare, colocvii internaționale pe teme foarte variate, în domenii de interes pentru bursierii săi, ale căror lucrări sunt frecvent publicate în volum, sub egida NEC sau în colaborare cu o editură reputată, din țară și din străinătate; publicațiile NEC (întâi de toate anuarele din cadrul programelor coordonate de noi, la care se adaugă lucrările colocviilor și alte publicații, toate în limbi de circulație internațională) sunt larg distribuite în marile biblioteci din Europa, SUA și, desigur, din România. Am avut în decursul anilor dovezi elocvente ale interesului trezit de ele. Toate acestea fac din NEC o instituție extrem de activă în forjarea și dezvoltarea unor rețele științifice de colaborare regională, europeană și internațională, consolidate prin participarea unor bursieri la programe de cercetare comune.
NEC în contextul dezvoltării învățământului superior în România. Cum rezultă clar din proiectul său de constituire și din definiția sa ca institut de studii avansate, NEC este axat esențialmente pe sprijinul cercetării individuale, la nivel de studii avansate. Această orientare nu a împiedicat – dimpotrivă – activa sa implicare în reforma învățământului superior. Prime tentative în această direcție s-au configurat în cadrul programului Relink, ai cărui bursieri au dezvoltat, alături de preocupările de cercetare individuală, activități nemijlocit legate de reforma curiculară în universitățile din România. Ele au devenit mai sistematice în cadrul programului NEC-Link, orientat în mod specific către înnoire în domenii ale învățământului superior. Și aici, ca și în activitățile sale legate de cercetare, NEC acționează complementar – nu concurențial – în raport cu instituțiile de învățământ superior din România. Finanțarea acordată acestui program de Higher Education Support Program a permis introducerea în centrele universitare din România a unor cursuri sau discipline noi, în larga majoritate a cazurilor preluate apoi de catedrele care le-au găzduit inițial.
Personal stabil restrâns, iradiere amplă. În contrast cu institutele de cercetare sau de învățământ, care se sprijină pe un corp de cercetători sau cadre didactice mai mult sau mai puțin amplu și stabil, NEC funcționează printr-un corp stabil restrâns de angajați permanenți, lărgindu-și și diversificându-și aria de acțiune prin programele sale. Corpul de angajați stabili cu profil universitar și de cercetare cuprinde Rectorul NEC (Profesor Dr. Andrei Pleșu), Directorul științific al NEC (Conf. Dr. Anca Oroveanu) și coordonatoarea de programe (Lector Drd. Irina Vainovschi-Mihai). Alături de ei, câțiva angajați cu studii superioare (Marina Hasnaș, arhitect, Director Executiv, Alina Hera, absolventă ASE, asistenta Directorului Executiv, Lelia Ciobotariu, absolventă a Universității Naționale de Teatru și Film, asistenta Rectorului, Cornelia Dobrotă, specialist în Biblioteconomie, responsabila bibliotecii, Dragoș Jula, absolvent Politehnică, specialitatea Calculatoare, masterand în Securitatea Tehnologiei Informației, Academia Tehnică Militară, administrator de sistem, Ana Buculei, masterandă a Facultății de Limbi și Literaturi Germanice, asistentă cercetare) și un personal auxiliar modest numeric asigură funcționarea Colegiului. Acestui număr restrâns de angajați permanenți îi corespunde un număr în continuă creștere de membrii ai colectivității NEC, formate din actualii și foștii săi bursieri (peste 500), la care se adaugă numărul mare de contacte personale și instituționale din interiorul și dinafara României stabilite de NEC și de bursierii săi în decursul anilor.
Comunitatea bursierilor NEC. În primii ani ai existenței sale NEC a manifestat o anumită flexibilitate față de vârsta candidaților selectați; această flexibilitate era inspirată de dorința de a compensa, pentru cercetătorii și universitarii mai vârstnici, opreliștile de care s-au izbit în activitatea lor înainte de 1989. În timp, limita de vârstă a bursierilor NEC a scăzut simțitor și ei aparțin, în majoritate, nivelului de studii doctorale avansate și de studii postdoctorale. În perioada bursei lor în cadrul NEC ei sunt, așadar, la începutul carierei lor de cercetători sau universitari. Pe de altă parte, generațiile mai timpurii de bursieri ai NEC sunt acum cercetători și universitari maturi, cu un statut recunoscut în mediile intelectuale românești și internaționale, cu contribuții științifice importante în domeniile lor de cercetare. Mulți dintre ei sunt profesori și conducători de doctorate și ocupă funcții importante în catedrele, facultățile și universitățile lor, ca șefi de catedră, decani, membri în senat, prorectori, rectori, directori și directori adjuncți de institute de cercetare. Există printre ei, de asemenea, un număr important de redactori de reviste de specialitate, membri în consiliile editoriale ale unor reputate reviste științifice românești sau străine sau în comitetele de lectură ale acestora. Majoritatea sunt membri ai unor asociații profesionale internaționale. Nu în ultimul rând, sunt de menționat contribuțiile lor la reviste de specialitate românești și străine și cărțile publicate de ei la edituri prestigioase, în țară și în străinătate, precum și participările lor la evenimente științifice internaționale importante, nu o dată în calitate de coorganizatori. Pentru a da o idee – fie și incompletă – cu privire la aceste realizări, atașăm, între anexele la această prezentare, o selecție de CV-uri și extrase de CV-uri ale bursierilor noștri, referitoare la activitatea lor recentă. 

 

Anexe:

  • Prezentare NEC (Programe de burse, surse de finanțare, organismele de conducere ale NEC)
  • Biblioteca NEC, alte facilități
  • CV Rector, Director științific, Coordonator de programe
  • Invitați străini în programele NEC 2005-2008
  • Evenimente internaționale organizate, coorganizate și găzduite de NEC 2005-2008
  • Publicații NEC și volume rezultate din evenimente organizate de NEC publicate de alte edituri, din România și din străinătate
  • Selecție de CV & publicații ale bursierilor NEC
  • Finanțare NEC 2005-2008

NEC este membru al unui consorțiu european de institute de studii avansate, din care fac parte: Wissenschaftskolleg zu Berlin, Institut für die Wissenschaften vom Menschen din Viena, Swedish Collegium for Advanced Study, Uppsala,  Netherlands Institute for Advanced Study, Wassenaar, Fondation des Instituts d'Etudes avancées, Paris, Institut d'Etudes avancées Nantes,  Academic Center of the Royal Flemish Academy for Science and the Arts, Bruxelles, Collegium Helveticum, Zurich, Centre for Research in the Arts, Social Sciences and Humanities (CRASSH), Cambridge, Institute for Advanced Studies in the Humanities, University of Edinburgh, Centre for Advanced Study at the Norwegian Academy of Science and Letters, Oslo, Helsinki Collegium for Advanced Studies, Institute for Advanced Studies, Jerusalem, Collegium Budapest, Center for Advanced Study, Sofia și altele.                                                                 

E important de menționat, în această ordine de idei, că multe dintre ele primesc subvenții consistente de la guvernele lor, care acoperă, în unele cazuri – cele ale institutelor din țările nordice, de pildă, ori din Franța – întregul necesar al funcționării lor.