 |
Anexa 3.1.B.
FUNDAŢIA NOUA EUROPĂ
NEW EUROPE COLLEGE / COLEGIUL NOUA EUROPĂ
Institut de Studii Avansate
New Europe College / Colegiul Noua Europă (NEC), primul institut independent de studii avansate în domeniul disciplinelor umaniste şi sociale din România post-decembristă, a fost întemeiat în 1994 de profesorul Andrei Pleşu (filosof, istoric şi critic de artă, scriitor, ministru al culturii între 1990-1991, ministru de externe între 1997-1999), în cadrul Fundaţiei Noua Europă - persoană juridică de drept privat, înfiinţată în 1994.
Punctul de plecare a fost New Europe Prize for Higher Education and Research, acordat profesorului Pleşu în 1993 de şase institute prestigioase de studii avansate: Center for Advanced Study in the Behavioral Sciences, Stanford, Institute for Advanced Study, Princeton, National Humanities Center, Research Triangle Park, North Carolina, Netherlands Institute for Advanced Study in the Humanities and Social Sciences (NIAS), Wassenaar, Swedish Collegium for Advanced Study in the Social Sciences (SCASSS), Uppsala şi Wissenschaftskolleg zu Berlin.
În cei cincisprezece ani de existenţă ai Colegiului, numărul burselor acordate se ridică la peste 500. Prestigiul internaţional al Colegiului a fost confirmat prin primirea în 1998 a Premiului Hannah Arendt, instituit pentru a încuraja eforturi exemplare în domeniul învăţământului superior şi al cercetării. În 1999 Ministerul Educaţiei, Cercetării și Tineretului a recunoscut Colegiul Noua Europă ca formă instituţionalizată de educaţie permanentă şi formare profesională continuă în domeniile ştiinţelor umaniste şi sociale.
Axat preponderent pe cercetare la nivelul „studiilor avansate”, NEC îşi propune să ofere tinerilor cercetători şi universitari din domeniul disciplinelor umaniste, sociale şi economice din România şi cercetătorilor străini invitaţi ca bursieri condiţii de lucru comparabile cu cele din instituţii occidentale similare, asigurând, de asemenea, un context instituţional apt să încurajeze dezbaterea inter- şi trans-disciplinară.
Programele şi activităţile organizate de NEC se orientează către sincronizarea cercetării și vieții
universitare din România şi din regiune cu cea a mediilor academice internaţionale, un element important constituindu-l intensificarea contactelor specialiştilor români şi sud-est europeni cu colegii lor din întreaga lume şi promovarea abordărilor ştiinţifice de valoare existente la nivel local şi regional. Dat fiind profilului său, NEC participă încă de la începutul existenţei sale într-un mod semnificativ, prin programele şi activităţile desfăşurate sub egida sa, la dezvoltarea învăţământului superior din România.
Programe organizate şi coordonate de NEC în prezent:
- Bursele NEC (1994 - prezent)
Colegiul Noua Europă oferă anual, pe baza unui concurs public, un număr de până la zece burse pentru tineri cercetători români din domeniile ştiinţelor umaniste, sociale şi economice. Bursierii sunt selectaţi de un juriu format din specialişti români şi străini şi beneficiază de o bursă care se acordă pe durata unui an universitar (octombrie - iulie). Cei selectaţi îşi prezintă proiectele de cercetare în cadrul unor colocvii săptămânale („colocviile de miercuri”). În timpul anului academic, fiecare bursier are posibilitatea de a petrece o lună într-un centru universitar din străinătate. La sfârşitul anului universitar bursierii prezintă o lucrare, ce constituie rezultatul cercetării efectuate în cadrul Colegiului. Lucrările sunt publicate în anuarele NEC.
- Bursele Ştefan Odobleja (din oct. 2008)
Începând cu acest an Colegiul Noua Europă oferă în cadrul programului de burse NEC un număr de opt burse de cercetare cu această titulatură. Regimul acestor burse este identic cu cel al burselor NEC.
- Programul NEC-LINK (2003 - prezent)
Pornind de la experienţa programelor RELINK şi NEC privind colaborarea cu mediul academic românesc, NEC a iniţiat în anul 2003, cu sprijinul HESP, un nou program, care îşi propune să contribuie în mod direct la dezvoltarea învăţământului superior, prin conlucrarea cu principalele universităţi româneşti. Echipe formate din două cadre didactice provenind din centre universitare diferite din România, asistate de un doctorand, prezintă pe durata unui semestru cursuri în beneficiul uneia din facultăţile implicate în program sau al amândurora; cursurile trebuie să fie inovative şi să vină în întâmpinarea necesităţilor specifice ale universităţilor gazdă. Membrii echipelor NEC-LINK primesc burse lunare, fonduri substanţiale pentru achiziţionarea de literatură de specialitate relevantă pentru curs, şi sprijin financiar pentru invitarea unor personalităţi în domeniu din străinătate şi pentru organizarea de evenimente ştiinţifice.
- Bursele Europa (2006 - prezent)
Continuând pe un alt palier ţelurile Programului Regional, încheiat în 2006, acest program, finanţat de Fundaţia Volkswagen, se desfăşoară sub titulatura generală Tradiţii ale Noii Europe. O preistorie a integrării europene în Europa de Sud-Est, propunându-şi să investigheze indicii mai timpurii ale integrării europene în această regiune de-a lungul secolelor şi să ofere astfel Europei comunitare vestigii ale trecutului său mai puţin cunoscut.
Bursierii angajaţi în program – provenind din străinătate şi din România – lucrează la proiecte menite să identifice stratul componentelor latente ale europenizării în această zonă, arătând ce este incipient european, ce anticipează europenitatea în configuraţia istorică şi tipologică a Europei de Sud-est.
- Bursele Robert Bosch (2007 - prezent)
Programul de burse finanţat de Fundaţia Robert Bosch îşi propune să susţină tineri cercetători şi universitari din domeniile ştiinţelor umaniste şi sociale din zona de vest a Balcanilor, oferindu-le posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea de cercetare la Bucureşti, în cadrul Colegiului Noua Europă. Bursierii primesc un stipendiu lunar şi au ocazia să petreacă o lună de studiu într-un centru universitar din Germania.
Programe organizate de la înfiinţare:
- Programul RELINK (1996 - 2002)
Programul RELINK s-a adresat tinerilor cercetători români din domeniile ştiinţelor umaniste, sociale şi economice care au beneficiat de burse/stagii de studiu în străinătate şi s-au reîntors apoi în România, ocupând posturi în universităţi sau în institute de cercetare. Urmărind îmbunătăţirea condiţiilor de cercetare şi revigorarea vieţii academice din România, programul RELINK a oferit în total 35 de burse (pe baza unui proces de selecţie similar celui pentru bursele NEC), durata acestora fiind de trei ani. Fiecare bursier a beneficiat de un stipendiu lunar, de posibilitatea realizării unei călătorii de cercetare de o lună pe an la un centru universitar din străinătate, pentru a-şi menţine şi lărgi contactele cu specialişti străini, de folosirea unui laptop şi de fonduri pentru achiziţionarea de literatură de specialitate. Conceput iniţial ca un program axat pe sprijinirea cercetării individuale, Programul RELINK a evoluat în timp, incluzând activităţi orientate către învăţământul superior şi reforma curriculară.
- Programul GE-NEC (2000 - 2007)
Colegiul Noua Europă a organizat şi coordonat un program finanţat de Getty Foundation, care şi-a propus să contribuie la dezvoltarea învăţământului şi cercetării în domeniul culturii vizuale din România. În acest scop au fost invitaţi specialişti străini de renume internaţional, care au susţinut prelegeri şi seminarii în cadrul NEC în beneficiul studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor şi al tinerilor specialişti din disciplinele vizate. Programul a inclus un număr de burse acordate anual unor cercetători şi universitari români pe durata unui an universitar. Bursierii, selectaţi de Consiliul Ştiinţific al Colegiului, au fost integraţi în viaţa NEC, au primit un stipendiu lunar şi au avut posibilitatea de a efectua o călătorie de studii de o lună în străinătate. La sfârşitul anului universitar bursierii au prezentat lucrări care au fost publicate în anuarele GE-NEC.
- Bursele Regionale (2001 - 2006)
Prin acest program NEC şi-a extins raza de acţiune, incluzând cercetători şi universitari din Europa de Sud-est (Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia, Slovenia şi Turcia). NEC şi-a propus prin acest program să introducă în circuitul academic internaţional universitari şi cercetători provenind dintr-o zonă ale cărei resurse ştiinţifice sunt încă insuficient valorificate, contribuind astfel la stimularea şi consolidarea dialogului intelectual între ţările SEE. Condiţiile acestor burse au fost similare cu cele ale celorlalte programe (inclusiv publicarea lucrărilor care au rezultat din activitatea de cercetare desfăşurată în timpul bursei acordate de NEC).
- Bursele Britannia-NEC (2004 - 2007)
Impactul programelor administrate de NEC de la înfiinţarea sa în 1994 s-a dovedit destul de convingător pentru ca o persoană privată străină, care a fost activă un număr de ani în România, să iniţieze şi să finanţeze în cea mai mare parte o bursă pe an, aceasta fiind similară ca format cu bursele NEC. Rezultatele cercetării bursierilor acestui program au fost incluse în anuarele NEC.
- Bursele „Petre Ţuţea” (2006 - 2008)
În anii universitari 2006-7 şi 2007-8 NEC a administrat un program de burse finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al României – Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni (MAE-DRRP), program care s-a adresat cercetătorilor de origine română stabiliţi peste hotare din domeniul ştiinţelor umaniste şi sociale, cât şi cercetătorilor români angajaţi în proiecte care se referă la patrimoniul cultural al românilor de peste hotare. Bursierii acestui program au fost incluşi în toate activităţile ştiinţifice ale NEC, iar la sfârşitul perioadei de bursă au predat rezultatul cercetării lor sub forma unei lucrări, care urmează să fie publicată (bilingv) în anuarul Programului „Petre Ţuţea”.
Fundaţia Noua Europă oferă, de asemenea, un amplu program de conferinţe, susţinute de personalităţi ştiinţifice din străinătate şi din România, care se adresează unui public larg, interesat de teme ce ţin de ştiinţele umaniste, sociale şi economice şi organizează periodic evenimente ştiinţifice de anvergură (seminarii, simpozioane, colocvii etc.) la nivel internaţional şi naţional.
O altă componentă importantă o constituie biblioteca NEC, a cărei colecţie, formată din lucrări de referinţă şi din titluri de prim ordin din sfera ştiinţelor umaniste şi sociale - la care se adaugă câteva mii de volume şi manuscrise provenind din donaţii particulare -, este destinată întâi de toate bursierilor, dar este deschisă şi publicului din sfera universitară şi a cercetării.
***
În ultimii ani, Fundaţia Noua Europă şi-a diversificat activităţile prin administrarea sau participarea la următoarelor proiecte de anvergură:
- Institutul Ludwig Boltzmann pentru studiul problematicii religioase a integrării europene
(2001-2005)
În perioada 2001-2005 a funcţionat în cadrul Fundaţiei Noua Europă un institut dedicat studiului fenomenului religios în zona balcanică, cercetat din perspectiva integrării în Uniunea Europeană. Acest institut şi-a desfăşurat activitatea graţie sprijinului acordat de Ludwig Boltzmann Gesellschaft din Austria. Constituit ca un mic centru de cercetare, Institutul şi-a propus să mijlocească dialogul dintre culturile religioase din regiune (creştinism, islamism, iudaism), contribuind astfel la depăşirea antagonismelor şi la promovarea colaborării ştiinţifice între cercetătorii din regiune, dar şi din afara ei, într-un climat de cordialitate. Institutul a susţinut proiecte de cercetare şi a editat publicaţii de specialitate, a organizat evenimente ştiinţifice la nivel naţional şi internaţional şi a pus bazele unei biblioteci care să permită o abordare la zi a problematicii colaborării inter-religioase în vederea realizării proiectului unei Europe unite.
- Proiectul traducerii Septuagintei (din 2002 – prezent)
Această întreprindere de amploare îşi propune realizarea unei traduceri ştiinţifice a Septuagintei. La acest proiect participă un grup de filologi şi teologi români de certă valoare, în majoritatea lor tineri. Sprijinul financiar este asigurat de către „Fundaţia Anonimul”. Lucrarea este publicată de editura „Polirom” din Iaşi. Până în prezent au apărut cinci din cele nouă volume planificate, proiectul urmând să fie încheiat în 2007/8.
- Reţeaua de Excelenţă Germania – Europa de Sud-est (2005 - 2008)
Acest program, finanţat de Fundaţia Hertie din Germania, şi-a propus dezvoltarea unei cât mai largi colaborări între specialişti şi universitari, precum şi între instituţii de învăţământ superior şi de cercetare din Germania şi din Europa de Sud-est, în vederea dezvoltării unei reţele comune de activitate ştiinţifică; el a vizat preponderent problematica integrării europene, a actului de guvernare transnațional și a cetățeniei. Programul s-a desfăşurat timp de trei ani la Colegiul Noua Europă, constând din invitarea unor personalităţi ştiinţifice de prim rang, dar şi a unor tineri specialişti promiţători din Germania pentru a ține conferinţe la Colegiu şi în cele mai importante centre universitare din România, precum şi din organizarea de evenimente ştiinţifice internaţionale.
- Proiectul „ethnoArc” – O reţea europeană de arhive etnomuzicologice (2006 – 2008)
Proiect european inclus în Programul Cadru 6 (FP6)
Scopul proiectului ethnoArc (care a debutat iniţial în 2005 purtând titlul „De la cilindrul de ceară la stocarea digitală”, fiind finanţat în acea fază de Fundaţia Muzicală Ernst von Siemens şi de Ministerul Federal pentru Educaţie şi Cercetare al Germaniei) a fost să contribuie la prezervarea şi asigurarea accesului la unele dintre cele mai prestigioase arhive etnomuzicologice ale Europei (Bucureşti, Budapesta, Berlin şi Geneva), prin constituirea unui portal digital care să reunească o multitudine de colecţii de specialitate disparate şi să asigure astfel condiţiile pentru realizarea unor viitoare proiecte de cercetare şi culturale moderne în domeniile etnomuzicologiei, antropologiei şi altor discipline conexe. Proiectul, care s-a extins pe durata a doi ani, şi-a propus, de asemenea, să scoată în evidenţă existenţa unei memorii şi unei identităţi europene comune, pe care s-a străduit să o readucă în conştiinţa actuală.
În proiect a fost implicată o reţea instituţională internaţională constând din patru arhive de documente sonore, două instituţii de studii interdisciplinare şi un producător de tehnologie:
Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Bucureşti, Arhivele Internaţionale de Muzică Populară, Geneva, Muzeul Etnologic Berlin – Departamentul pentru Etnomuzicologie / Phonogrammarchiv, Berlin, Institutul pentru Muzicologie al Academiei de Ştiinţe Ungare, Budapesta, Wissenschaftskolleg zu Berlin (coordonator), Berlin, Colegiul Noua Europă, Bucureşti, Institutul FOKUS Fraunhofer pentru Sisteme Deschise de Comunicaţie, Berlin.
Finanţare actuală (2008-2009)
Secretariatul Federal pentru Educaţie şi Cercetare, Elveţia
Ministerul Federal pentru Educaţie şi Cercetare, Germania
Ministerul Federal pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, Austria
Ministerul Afacerilor Externe, Franţa – Ambasada Franţei în România
Statul român – finanţare indirectă prin scutirea de impozite pe burse
Zuger Kulturstiftung Landis & Gyr, Zug, Elveţia
Stifterverband für die Deutsche Wissenschaft (DaimlerChrysler-Fonds, Marga und Kurt Möllgaard-Stiftung, Sal. Oppenheim-Stiftung şi o firmă membră a fundaţiei), Germania
VolkswagenStiftung, Germania
Open Society Institute (prin Higher Education Support Program), Ungaria
Fundaţia Anonimul, Bucureşti, România
Sponsori
La Strada COM SRL
Microsoft
Vodafone România S.A.
Fondator al Fundaţiei Noua Europă şi Rector al Colegiului Noua Europă
Prof. dr. Andrei PLEŞU
Marina HASNAŞ, Director executiv
Dr. Anca OROVEANU, Director ştiinţific
Consiliul de Administraţie
Jean-Claude JOSEPH, fost Reprezentant permanent al Confederaţiei Helvetice pe lângă Consiliul Europei, Strasbourg, Franţa (membru onorific)
Dr. Cezar BÎRZEA, Director, Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei, Bucureşti; Profesor, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti, România
Heinz HERTACH, Director, Fundaţia „Centrul ştiinţific şi cultural NEC Bucureşti-Zug”, Elveţia
Mauro MORUZZI, Director, Secretariatul de Stat pentru Educaţie şi Cercetare, Berna, Elveţia
Dr. Joachim NETTELBECK, Director executiv, Wissenschaftskolleg zu Berlin, Germania
Dr. Cristian POPA, Viceguvernator, Banca Naţională a României, Bucureşti
Dr. Erika ROST, Consilier Ministerial, Departamentul pentru Europa de Sud-est, Ministerul Federal pentru Educaţie şi Cercetare, Bonn, Germania
Dr. Heinz-Rudi SPIEGEL, Director de Program, Stifterverband für die Deutsche Wissenschaft şi German Foundation Center (Deutsches Stiftungszentrum), Essen, Germania
Dr. Anneliese STOKLASKA, Consilier Ministerial, Secretariatul de Stat pentru Educaţie şi Cercetare, Viena, Austria
Hanna WIDRIG, Director, Zuger Kulturstiftung Landis & Gyr, Zug, Elveţia
Consiliul Ştiinţific
Dr. Horst BREDEKAMP, Profesor de istoria artei, Humboldt-Universität, Berlin, Germania
Dr. Hinnerk BRUHNS, Director de studii, Centre national pour la recherche scientifique, Paris; Director executiv adjunct, Fondation „Maison des Sciences de l’Homme”, Paris, Franţa
Dr. Yehuda ELKANA, Preşedinte şi Rector, Central European University, Budapesta
Dr. Mircea DUMITRU, Profesor şi Decan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, România
Dr. Dieter GRIMM, Rector, Wissenschaftskolleg zu Berlin; Profesor, Facultatea de Drept, Humboldt Universität Berlin, Germania
Dr. Vintilă MIHĂILESCU, Profesor, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti; Director, Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti, România
Dr. Ioan PÂNZARU, Profesor, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine şi Rector al Universităţii din Bucureşti, România
Dr. Zoe PETRE, Profesor şi Şef de catedră, Catedra de Istorie Antică şi Arheologie, Universitatea din Bucureşti; Director, Institutul pentru Cooperare Regională şi Prevenire a Conflictelor (INCOR), Bucureşti, România
Dr. Istvan RÉV, Director, Open Society Archives, Budapesta, Ungaria
|
|